BUNA
VESTIRE – SARBATOAREA MAMEI CRESTINE
LA MULTI ANI TUTUROR MAMELOR!
 |
Parintele Cleopa – Predica la Buna Vestire
| THE ANNUNCIANTION(1724-1725) GIOVANNI BATTISTA TIEPOLO |
Iata, vei lua in pintece si vei naste Fiu si vei chema numele lui Iisus
(Luca 1, 31)
Iubiti credinciosi,
Astazi rasuna glas de
bucurie in tot pamintul. Astazi Arhanghelul Gavriil ii vesteste Fecioarei Maria
ca va lua in pintece si va naste in lume pe Fiul lui Dumnezeu, mintuirea
intregului neam omenesc. Ziua de astazi este mai sfinta si mai veselitoare
decit toate zilele veacurilor, caci aduce bucurie si vesteste mintuirea in
toata lumea. Astazi, Dumnezeu a cautat cu mila si cu indurare din cer spre
pamint si a auzit suspinele stramosilor nostri si plingerea tuturor celor ce se
chinuiau in iad de la inceputul lumii.
Atit de adinca este
taina dumnezeiescului praznic, incit nici mintile serafimilor si ale
heruvimilor nu o pot patrunde. Aceasta parere nu este a mea, ci a Bisericii lui
Hristos care cinta: Taina cea din veac ascunsa si de ingeri nestiuta. Dar oare
a fost cu totul ascunsa de ingeri si de oameni aceasta taina a intruparii lui
Dumnezeu Cuvintul? Nu! Caci a fost cunoscuta de ingeri si revelata prin
prooroci, insa in chip cu totul umbros. Caci ingerii au vestit-o patriarhilor,
iar sfintii prooroci cu mult inainte prin tainice profetii mesianice au
descoperit venirea Mintuitorului pe pamint. Dar ceea ce nici de ingeri, nici de
oameni nu s-a stiut, a fost chipul zamislirii lui Dumnezeu din Fecioara.
Aceasta o adevereste iarasi Biserica prin cintarea: Iar minunea nasterii Tale,
a o spune limba nu poate (Axion).
Dar sa arat mai intii
cum a luat fiinta acest minunat praznic al Bunei Vestiri. Sfinta Evanghelie de
la Luca ne spune: In luna a sasea - adica in luna martie, caci la evrei anul
incepe la 1 septembrie, - a fost trimis Arhanghelul Gavriil de la Dumnezeu,
intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara
logodita cu un barbat care se numea Iosif, din casa lui David; iar numele
Fecioarei era Maria. Si intrind ingerul la ea, a zis: “Bucura-te, ceea ce esti
plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvintata esti tu intre femei… (Luca 1,
26-28). Dar fecioara s-a spaimintat si s-a tulburat la vederea ingerului si mai
ales la auzirea cuvintelor lui, si cugeta intru sine: Ce fel de inchinaciune
poate sa fie aceasta? Iar ingerul Domnului, vazind-o pe dinsa asa de tulburata,
i-a linistit sufletul cu aceste cuvinte: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har
la Dumnezeu si, iata, vei lua in pintece si vei naste Fiu si vei chema numele
lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt Se va chema (Luca 1,
30-32).
Fecioara Maria,
aducindu-si aminte cum sarpele a inselat pe Eva si pe Adam in rai, gindea intru
sine: “Oare ce este lucrul acesta, ce mi se arata? Vreo nalucire sau ispita? Sa
nu fie cumva vreo inselaciune de la diavolul!” Apoi a zis catre inger: “Vad
chipul tau ca te arati mie ca un om, dar graiul si portul tau nu sint din lumea
aceasta. Mie imi spui lucruri mari si minunate pe care nu le pricep cum ar
putea sa fie. Tu zici ca Dumnezeu Se va salaslui in mine, dar cum poate sa
incapa in mine Dumnezeu Care a creat toata zidirea si pe Care nici o faptura
nu-L poate incapea? In ce chip sint cuvintele acestea de care eu ma mir si ma
minunez?
Iar arhanghelul, voind
a-i lamuri minunea cea mai presus de fire care va fi cu ea, i-a adus aminte de
alte mari si preaslavite minuni ale lui Dumnezeu din vechime si ii zise:
“Adu-ti aminte, preafericita fecioara, ca la Dumnezeu nici un lucru nu este cu
neputinta (Luca 1, 37). Adu-ti aminte cum toiagul lui Aaron, uscat fiind, a
odraslit (Numerii 17, 8). Adu-ti aminte cum Sarra, femeia lui Avraam, stearpa
si batrina, a nascut pe Isaac (Facere 21, 2-3). Adu-ti aminte cum Ana, mama ta,
stearpa si ea fiind, te-a nascut pe tine. Apoi, cum rugul, pe care l-a vazut
Moise proorocul in muntele Sinai arzind cu para de foc, nu se mistuia (Iesire
3, 2). Asa si tu vei lua intru tine focul dumnezeiesc si nu te vei arde. Duhul
Sfint se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri (Luca 1,
35). De vrei sa te incredintezi si de alta minune mai noua, du-te la rudenia
ta, Elisabeta si vei vedea ca si ea, fiind stearpa, este acum in a sasea luna
de cind a zamislit” (Luca 1, 36).
Ascultind cu mare
atentie cuvintele dumnezeiescului arhanghel si intelegind ce fel de chemare are
ea de la Dumnezeu, Sfinta Fecioara Maria a primit cuvintele lui si hotarind din
toata inima sa asculte porunca lui Dumnezeu cea trimisa ei prin ingerul
Gavriil, cu mare smerenie a zis: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvintul
tau! (Luca 1, 38). In clipa aceea, cind Fecioara a acceptat porunca si a rostit
cuvintul Fie mie dupa cuvintul tau!, S-a si zamislit Iisus Hristos in
preacuratul ei pintece. Iata deci, cum a inceput prealuminatul praznic al Bunei
Vestiri, pe care astazi il praznuim. Odata cu inceputul acestui dumnezeiesc
praznic s-a inceput si plinirea planului lui Dumnezeu pentru mintuirea neamului
omenesc si al descoperirii tainei celei din veac ascunse si de ingeri nestiuta.
Acest inceput al
mintuirii noastre dupa toata dreptatea il praznuieste Biserica lui Hristos
astazi, cintind: “Astazi este incepatura mintuirii noastre si aflarea tainei
celei din veac”. Si iarasi: “Astazi se binevesteste pamintului o mare bucurie”.
Cu adevarat, fratilor, astazi este ziua din luna a sasea in care prin Arhanghelul Gavriil, s-a adus
bucuria cea mare a rascumpararii neamului omenesc. Arhanghelul a fericit-o pe Fecioara
Maria, spunindu-i mai intii “Bucura-te!” si apoi “Ceea ce esti plina de har, ca
prin tine vine bucuria la toata lumea si intristarea neamurilor se risipeste”.
Preacurata si Preasfinta Fecioara Maria este cu adevarat plina de har caci este
comoara si vistieria tuturor darurilor Sfintului Duh; iar pentru a va da seama
de acest lucru si adevar am sa folosesc o asemanare intre cetele ingeresti si
Maica Domnului.
Sfintii Maxim
Marturisitorul, Grigorie Cuvintatorul de Dumnezeu, Grigorie de Nissa, Vasile cel
Mare, Dionisie Areopagitul, ca si Sfintul Nicodim Aghioritul spun ca ingerii au
luat de la Dumnezeu o deosebita vrednicie si negraite daruri dumnezeiesti. Si
daca aceste preasfinte cete ingeresti au o mare felurime de calitati si daruri
firesti si spirituale si vrednicii date lor de Dumnezeu, apoi Preasfinta
Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria pe toate aceste cete ingeresti
le covirseste cu vrednicia, cu slava si cu darul (Luca 1, 28).
Ingerii, ceata cea mai de jos din cereasca ierarhie, au de la Dumnezeu darul si
vrednicia de a sluji si ajuta la mintuirea sufletelor omenesti si de a povatui
pe oameni la vietuirea crestineasca si cu fapte bune, pentru a indeplini astfel
voia lui Dumnezeu (Evrei 1, 7-14), iar Preasfinta si Preacurata Fecioara Maria,
prin harul dat ei de la Dumnezeu, mai mult decit toti ingerii se roaga si
povatuieste pe cei credinciosi pe calea mintuirii, spune Sfintul Ioan
Damaschin.
Arhanghelii, ca binevestitori, au darul de a descoperi tainele proorocilor si a
face cunoscuta voia lui Dumnezeu oamenilor. Dar Preasfinta Fecioara Maria inca
din acest veac a luat de la Dumnezeu darul proorociei. Astfel, proorocind prin
Duhul Sfint, mai intii a aratat slava ei viitoare, zicind: Iata, de acum ma vor
ferici toate neamurile (Luca 1, 48). Iar dupa ce a nascut pe Mintuitorul, a
covirsit cu sfintenia si cu darul toate cetele arhanghelilor. Ingerii din ceata
sfintelor incepatorii sint mai mari peste cetele cele de jos si slujesc la
indreptarea a toata lumea si la pazirea tuturor conducatorilor, a tarilor,
cetatilor si a tuturor tinuturilor.
Apoi Preasfinta Fecioara
Maria, fiind imparateasa tuturor cetelor ingeresti, cu sfintele si
preaputernicile ei rugaciuni lucreaza mai mult decit oricare ceata de ingeri la
indreptarea si mintuirea oamenilor si pazeste prin rugaciunile ei toate
popoarele lumii. Daca ingerii din ceata sfintelor stapinii au stapinire asupra
diavolilor si cu putere ii opresc si-i potolesc de a nu vatama pe cineva din
oameni cit ar voi ei, apoi cita stapinire nu are Preasfinta Fecioara Maria
asupra diavolilor, care ispitesc pe oameni, oprind puterea lor de a face rau
celor binecredinciosi care o lauda si se inchina ei cu credinta si umilinta?
Ingerii din ceata
sfintelor puteri din cer, prin harul cel dat lor de Dumnezeu, pot sa reverse
darul facator de minuni celor placuti ai lui Dumnezeu si sa intareasca pe
oameni cu rabdare si tarie de suflet in necazurile si suferintele lor. Apoi cit
dar si putere de facere de minuni nu are Maica Domnului si cit intareste si
imbarbateaza in necazuri pe toti cei ce au dreapta credinta si o cheama pe ea
din inima spre ajutor? Ingerii din ceata Domniilor au darul si puterea de la
Dumnezeu de a domni peste ceilalti ingeri, care sint mai jos decit ei, de a
invata pe oameni, de a stapini simturile si patimile lor si a se face domni
peste voile lor cele patimase. Apoi cita putere nu are imparateasa tuturor
ingerilor si doamna lumii, Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, de a domni si
imparati lumea aceasta, de a povatui tot sufletul cel binecredincios si a
stapini simturile si poftele cele patimase pentru a ajunge, prin harul lui
Dumnezeu, domni si imparati peste toate patimile si voile lor cele rele?
Ceata fericitelor
tronuri, mai mult decit alte cete din cer, are darul de a se odihni si a purta
pe Dumnezeu, dupa har, nu dupa fiinta, caci dupa fiinta este necuprins. Apoi
care dintre ingeri si dintre oameni a odihnit si a purtat pe Dumnezeu mai mult
decit Preasfinta Fecioara Maria, care a purtat in pintecele si in bratele ei pe
Dumnezeu-Cuvintul, facindu-se prin aceasta scaun insufletit si cuvintator al
Imparatului slavei? Despre aceasta si Biserica lui Dumnezeu adevereste, zicind:
Ca mitrasul tau, scaun l-a facut si pintecele tau mai desfatat decit toate
cerurile l-a lucrat.
Ceata sfintilor si
inteleptilor heruvimi mai mult decit alte cete ingeresti care stau mai jos
decit dinsii, pururea stralucesc cu lumina intelegerii si cu revarsarea
intelepciunii si cunostintei dumnezeiesti si sint luminati in chip covirsitor
de Dumnezeu spre a intelege marea adincime a tainelor Sale si au putere a
lumina pe ingerii cei mai de jos cu intelegerea celor dumnezeiesti. Apoi cita
intelegere duhovniceasca si cita adincime de taine dumnezeiesti nu poarta intru
sine Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, care s-a facut pe sine salas al
intelepciunii lui Dumnezeu.
 |
| Bunavestire - Sorin Dumitrescu |
Dumnezeiestii serafimi
sint prea infierbintati de dragostea lui Dumnezeu si au indoita putere
dumnezeiasca si indoita putere de inaltare si slavoslovie, mai mult decit toate
celelalte cete ingeresti care stau mai jos decit ei (Psalm 44, 11). Apoi cita
fierbinte si dumnezeiasca dragoste nu are Preasfinta si Preacurata Fecioara
Maria, care L-a purtat in pintece pe Hristos, izvorul cel fara de margine al
dragostei si L-a nascut mai presus de legile firii? Si de cita vedere
dumnezeiasca nu este plina Maica Domnului, care sta de-a pururea de-a dreapta
Preasfintei Treimi, ca o imparateasa a cerului si a pamintului in haina aurita
si cu toata stralucirea frumusetilor duhovnicesti impodobita si
preainfrumusetata? (Psalm 44, 15). Si daca Dumnezeu se imbraca in haina de
lumina, (Psalm 103, 2), apoi de cita slava si inaltare duhovniceasca nu s-a
invrednicit Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, incit toata Biserica lui Hristos
o numeste pe ea Maica Luminii.
Iata, dar, iubitii mei
frati, pentru care pricina am zis ca Maica Domnului este comoara si vistieria
tuturor darurilor Sfintului Duh. Iata pentru care pricina Biserica lui Hristos
cinta Preasfintei Maicii lui Dumnezeu, zicind: “Ceea ce esti mai cinstita decit
heruvimii si mai slavita fara de asemanare decit serafimii”… Aceasta cintare
este sfinta, pentru ca, asa cum am mai aratat, Preasfinta Nascatoare de
Dumnezeu si pururea Fecioara Maria covirseste pe toate cetele ingeresti cu
vrednicia, cu cinstea si cu toate darurile duhovnicesti cu care a impodobit-o
Duhul Sfint. Aceasta o adevereste si dumnezeiescul parinte Ioan Damaschin in
una din cele mai alese si multe laude pe care le-a alcatuit in cinstea Maicii
Domnului, zicind: “Infrumusetatu-te-ai mai mult decit toata cuviinta ingerilor,
ceea ce ai nascut pe Facatorul lor”.
Pina aici, dupa a mea
slaba putere, v-am aratat in ce chip Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu a fost
si este comoara si vistieria tuturor darurilor Sfintului Duh si pentru care
pricina Biserica lui Hristos o numeste pe ea “Mai cinstita decit heruvimii si
mai slavita fara de asemanare decit serafimii”.
In cele ce urmeaza vreau sa va arat care din darurile Preasfintei Fecioare
Maria a atras cel mai mult asupra ei harul Duhului Sfint si indurarea lui
Dumnezeu. Fecioara Maria a fost impodobita de Dumnezeu cu toate darurile
Preasfintului Duh. Insa cel mai mare dar care a invrednicit-o sa fie Nascatoare
de Dumnezeu si i-a adus negraita cinste si slava a fost, nu fecioria, ci darul
smereniei. Fara acest dar toate celelalte nu i-ar fi fost de folos. Smerenia a
fost adevarata pricina de slava si de cinste Preacuratei Fecioarei, mai mult
decit toate darurile pe care le avea. Pentru smerenia ei, dupa marturia
Sfintului Duh, a cautat Domnul spre smerenia roabei Sale (Luca 1, 48) si a
ridicat-o pe ea la atita slava si cinste, spre a fi laudata in cer de toti
sfintii si de ostile ceresti, iar pe pamint, fericita de “toate neamurile”.
Smerenia a fost cea
dintii pricina si slava pentru toti sfintii lui Dumnezeu. Smerenia l-a inaltat pe
Avraam si l-a facut prieten al lui Dumnezeu si tata al multor neamuri (Facere
17, 4), caci se socotea pe sine a fi pamint si cenusa. Smerenia l-a inaltat pe
Iosif si l-a facut mai mare peste tara Egiptului (Facere 41, 40-41). Smerenia
l-a facut pe Moise cel gingav la limba povatuitor si legiuitor peste tot
poporul lui Israel, caci se socotea pe sine nevrednic de aceasta slujba si ruga
pe Dumnezeu sa trimita pe altul la scoaterea poporului din robia Egiptului
(Iesire 4, 10, 13). Smerenia l-a aratat pe David a fi “dupa inima lui
Dumnezeu”, caci se socotea pe sine vierme si nu om (Psalm 21, 6).
Cu smerenia au stralucit
marele Daniil proorocul, cei trei tineri din cuptorul Babilonului, marele
prooroc Isaia si, mai mult decit toti, dumnezeiescul Ioan Botezatorul care nu
se socotea pe sine vrednic a dezlega cureaua incaltamintei lui Hristos (Matei
3, 11). Pentru adincimea smereniei lui s-a invrednicit a fi martorul cel mai
vazator al Preasfintei Treimi la Iordan (Matei 3, 17) si s-a numit de Insusi
Hristos cel mai mare om nascut din femeie (Luca 7, 28). Iar daca acesti sfinti
mari ai lui Dumnezeu au aratat atit de mare smerenie, apoi cine poate intelege
adincimea smereniei care a fost in inima Preasfintei Fecioare Maria? Ca ea,
auzind si intelegind de la arhanghelul Gavriil ca va zamisli de la Duhul Sfint
si va naste pe Fiul lui Dumnezeu, nu s-a inaltat cu inima, ci cu mare smerenie
socotindu-se pe sine o simpla roaba, a zis: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa
cuvintul tau! (Luca 1, 38).
Aici, cu adevarat, s-a
implinit cuvintul Sfintei Evanghelii, care zice: Cine se va smeri pe sine, se
va inalta (Matei 23, 12). Iar Sfintul Efrem Sirul zice: “In inima adinca se va
inalta Dumnezeu”. Deci daca, dupa marturia acestui sfint parinte, toate
lucrurile cele mai inalte pe cele smerite se reazama, apoi si la Preasfinta
Fecioara Maria, toate darurile cele mai inalte si duhovnicesti cu care a fost
impodobita de Dumnezeu s-au rezemat si au avut drept temelie vesnica smerenia
ei.
Spre a deslusi mai
luminat cele amintite despre smerenia Maicii Domnului, o sa va spun o
istorioara. Se zice ca pe vremuri un vestit sculptor, Apeles, a facut, pe linga
alte statui vrednice de lauda si de mirare si un minunat spic de griu de care
atirna un porumbel. Toti se minunau de aceasta mare maiestrie in sculptura,
deoarece se parea ca in ea mesterul nu urmeaza firii, ci o depaseste chiar. Dar
aici era o taina de nedezlegat. Cum un spic de griu sa poarte pe el greutatea
unui porumbel fara sa se fringa?
Dezlegarea tainei insa
arata si inchipuieste pe Preacurata Fecioara Maria, prin spicul de griu, iar
porumbelul era chipul Sfintului Duh, care se odihnea peste dinsa, aratind prin
simbol smerenia cea mare a Preacuratei Fecioare Maria, care s-a aplecat cu
multa dragoste si smerenie atunci cind Duhul Sfint a venit peste ea si a
invrednicit-o, mai presus de mintea noastra, sa nasca in lume pe Fiul lui
Dumnezeu (Luca 1, 35). Asadar, fratilor, dupa cum ati auzit, smerenia a fost
pricina de lauda si de cinste si de inaltare la toti sfintii lui Dumnezeu si cu
atit mai mult la Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria.
Dar sa stiti si sa
intelegeti ca mai presus de toate a fost smerenia cea nemasurata a Domnului si
Dumnezeului si Mintuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a smerit pe Sine, ascultator
facindu-se pina la moarte, si inca moarte de cruce (Filipeni 2, 8). Insa
aceasta nemasurata smerenie a Domnului I-a adus Lui nemasurata slava si cinste.
Pentru aceea si Dumnezeu L-a preainaltat si I-a dat Lui nume care este mai
presus de tot numele, ca intru numele lui Iisus tot genunchiul sa se plece, al
celor ceresti, al celor pamintesti si al celor de dedesubt (Filipeni 2, 9-10).
Iar de va intreba
cineva: “ce este smerenia?”, la aceasta voi raspunde, nu cu cuvintele mele, ci
cu ale Sfintului Isaac Sirul care zice: “Smerenia este haina dumnezeirii,
pentru ca cu aceasta S-a imbracat Dumnezeu cind a binevoit a veni in lume si
S-a imbracat in firea noastra cea smerita”. Iar daca dorim sa stim din ce fapte
bune se naste ea, auzim pe Sfintul Ioan Scararul zicind ca smerenia se naste
din ascultare si din taierea voii. Si iarasi, de se intreaba cineva: “Pentru
care motiv smerenia este atit de mare?” Raspundem impreuna cu Sfintii Parinti:
“Pentru ca numai ea poate ucide cel mai mare pacat care este mindria!” Caci
prin acest cumplit pacat ingerii au cazut din cer, iar stramosii nostri Adam si
Eva au cazut din rai; caci ascultind de sarpele diavol, li s-a nalucit a se
face ca niste dumnezei (Facere 3, 5).
Astazi Fecioara Maria a
zamislit in pintece da la Duhul Sfint pe Iisus Hristos, Mintuitorul lumii.
Astazi Arhanghelul Gavriil aduce Fecioarei si intregii omeniri cea mai mare
bunavestire de la intemeierea lumii, adica venirea pe pamint a Fiului lui
Dumnezeu, ca sa ne rascumpere din robia pacatului, sa ne scape de moarte si sa
ne faca din nou fii ai lui Dumnezeu dupa har. Pentru aceasta este atit de mare
si necuprinsa cu mintea sarbatoarea de astazi. Ea se praznuieste primavara, in
luna Martie, care este luna creatiei, pentru ca prin venirea lui Hristos in lume
omenirea se reinnoieste, se naste din nou prin credinta, prin botez si fapte
bune. Sa laudam deci pe Preacurata Fecioara Maria ca s-a invrednicit sa
zamisleasca in trup pe Mesia cel mult asteptat. Sa laudam si pe Gavriil
arhanghelul ca a adus pe pamint cea mai sfinta si mintuitoare veste buna. Apoi
sa ne silim a urma exemplul Maicii Domnului si a imita virtutile ei care au
facut-o vrednica sa fie Maica si Nascatoare de Dumnezeu. Adica fecioria,
rugaciunea, smerenia si ascultarea ei.
Tinerii si fecioarele sa
imite fecioria ingereasca a Preasfintei Fecioare Maria. Sotiile crestine sa fie
ascultatoare de sotii lor, precum Fecioara de batrinul Iosif, cu care era
logodita. Mamele crestine sa urmeze Maicii Domnului, care a primit sa nasca pe
Hristos prin Duhul Sfint si sa nu-si paraseasca datoria de a naste copii,
pentru care au o mare raspundere. Preotii si calugarii sa se roage mult, cit
mai mult lui Dumnezeu, pentru lume, pentru mintuirea oamenilor si pentru pace
pe pamint. La fel si fratiile voastre sa va rugati mai mult, ca numai prin
rugaciune putem vorbi cu Dumnezeu, ne impacam cu toti oamenii, ne intarim in
credinta si sporim in fapte bune, fara de care nu ne putem mintui. Sa nu uitam
ca si Fecioara Maria a primit bunavestire de la inger, in casa ei din Nazaret
pe cind se ruga. Caci atunci cind ne rugam, sintem asemenea ingerilor, cintam
si laudam impreuna pe Dumnezeu si cu rugaciunea ardem pe diavoli. Mai ales
Acatistul Bunei Vestiri, cel mai vechi acatist din Biserica noastra, ca si
Paraclisul ei sa nu ne ramina necitite in fiecare zi si sarbatoare.
Pe linga acestea, sa
avem smerenie si dragoste catre toti oamenii, stiind ca fara smerenie, fara
iubire si credinta dreapta nimeni nu se poate mintui. Am cazut din rai prin
mindrie. Sa ne urcam din nou la Dumnezeu prin smerenie. La toate faptele bune
sa adaugam si postul. Iata, sintem in Sfintul si Marele Post. Sa ne silim sa
postim dupa putere, ca mare putere are rugaciunea unita cu postul. Nu uitati sa
va spovediti toti din timp, cu evlavie si cainta, ca sa ne ierte Dumnezeu
pacatele si sa ne facem vrednici de Sfinta Impartasanie si de lumina si bucuria
cea mintuitoare a Sfintelor Pasti.
Va indemnam iarasi,
fratilor, sa aparati sfinta si dreapta credinta ortodoxa printr-o viata
crestineasca exemplara. Iubiti Sfinta Biserica si ascultati de pastorii pe care
vi i-a rinduit Dumnezeu. Feriti-va de adunarile rele, de crestinii dezbinati si
de sectanti, caci ei s-au rupt de Biserica lui Hristos si hulesc si defaima
Sfinta Cruce, sfintele icoane si pe Maica Domnului. Amin.
